Afla cateva informatii cate pot ajuta la stabilirea unui diagnostic si a masurilor necesare pentru solutionarea problemelor turbosuflantei tale auto!

Scolarizare

Istoria turbosuflantei

Turbina auto are o istorie aproape la fel de veche ca si cea a motorului cu combustie interna. Intre anii 1885-1886, Gottlieb Daimler si Rudolf Diesel, parintii motorului cu combustie interna, au investigat posibilitatile de crestere a puterii si de reducere a consumului de combustibil al motoarelor, prin precompresia aerului in camera de ardere.

In anul 1905 inginerul elvetian Dr Alfred J.Buchi a patentat sistemul de supraalimentare a motoarelor diesel, iar in 1915 a propus primul prototip de motor diesel cu turbosuflanta. Aceasta inventie nu a avut insa succesul asteptat, fiind respinsa ca toate ideile sale referitoare la supraalimentare.

General Electric a preluat ideea sa iar la sfarsitul anului 1910 a inceput sa creeze turbosuflante pentru supraalimentarea motoarelor. In anul 1920, un bi-planor a fost echipat cu motor Libertz si cu turbosuflanta General Electric, stabilind un nou record de altitudine: 33,113 picioare (aproxiativ 10.092 m).

Inginerul Alfred Buchi a avut primul mare success in domeniu in anul 1925, cand a inventat primul motor supraalimentat cu turbosuflanta antrenata de gazele de esapare si a realizat astfel o crestere a puterii motorului cu peste 40%. Acest eveniment a reprezentat inceputul introducerii turbosuflantei in industria constructoare de masini.

In anul 1938 a fost construit primul motor cu turbosuflanta de catre Swiss Machine Works Saurer. Primele aplicatii ale turbosuflantei au fost limitate la motoare foarte mari, de exemplu pentru motoarele navale.

Turbosuflantele au fost utilizate intr-o masura mica pe avioanele din Primul Razboi Mondial, dezvoltarea luand amploare in anii 1930 -1940, mai intai in Europa iar apoi in Statele Unite. In USA firma General Electric a fabricat turbosuflante pentru avioane militare, iar in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a furnizat mii de turbosuflante pentru avioane de lupta si bombardiere precum B17.

Din domeniul automobilelor, Chevrolet Corvet Monza si Oldsmobile Jetfire au fost primele autoturisme turbo care si-au facut debutul pe piata americana in anii 1962-1963. Dupa prima criza a petrolului din 1973, turbosuflanta a devenit foarte utila si in aplicatiile pentru motoare comerciale. Tot in anii 1970, odata cu intrarea turbosuflantei in industria motoarelor sport, in special la cursele de Formula 1, motoarele supraalimentate pentru autoturisme au devenit foarte populare.

Anii 1978-1981 au insemnat un progres spectaculos in domeniul autoturismelor cu motoare diesel supraalimentate, incepand cu Mercedes Benz 300D, urmat de VW Golf turbodiesel. Astazi motoarele turbo pe benzina nu mai sunt de actualitate datorita consumului ridicat de combustibil, a poluarii si datorita faptului ca motoarele diesel au ajuns prin supraalimentare la performante similare sau chiar mai bune.

Turbosuflante auto - Informatii utile

Urmatoarele informatii au ca scop identificarea defectiunilor care pot surveni in cazul unei turbosuflante, fiind destinate specialistilor auto si nu numai. Aceste defectiuni pot duce la necesitatea unei reparatii turbo sau schimbarea completa a turbosuflantei.

I. Principala defectiune pe care o semnaleaza mecanicii in cazul turbosuflantelor este consumul de ulei care se observa prin scurgeri aparute la racordul intre turbosuflanta si tubulatura care duce la interculer. In acest caz este recomandata in primul rand desfacerea tubulaturii de aspiratie a turbosuflantei si verificarea daca in aceasta zona exista ulei. In caz afirmativ, fenomenul poate fi generat de urmatoarele cauze:

a) Uleiul este aspirat din gazele de carter evacuate din motor, datorita faptului ca motorul prezinta uzuri ale segmentilor sau a simeringurilor la supape. Datorita gazelor din carter, evacuarea uleiului din turbosuflanta catre baie este obturata, producand o crestere mare a presiunii uleiului in carcasa lagar. Ca urmare a acestui fapt, uleiul va iesi prin fanta segmentilor de etansare din partea compresorului si din partea turbinei turbosuflantei;

b) Filtrul de aer infundat, genereaza si el aparitia uleiului in carcasa compresorului, datorita faptului ca turbosuflanta nu poate aspira suficient aer. Se produce astfel un vacuum in spatele rotorului, fapt ce va duce la aspiratia uleiului din carcasa lagar, prin fanta segmentilor de etansare.

c) In cazul in care conducta de scurgere a uleiului din turbosuflanta este deformata, sau nivelul uleiului din baie este peste limita, se produce o restrictionare a scurgerii uleiului din turbosuflanta. Implicit va creste presiunea din carcasa lagar, fapt ce duce la aparitia uleiului in carcasa compresorului.

II. O alta defectiune poate fi lipsa de presiune de supraalimentare care se observa prin cresterea consumului de motorina, pierderea de putere sau functionare inconstanta a motorului. Cauzele care genereaza aceste fenomene pot fi urmatoarele:

a) Sistemul de legatura intre turbosuflanta si galeria de aspiratie nu este etans. Posibilele probleme care pot cauza acest lucru sunt: interculer fisurat, coliere slabite, furtunele de legatura fisurate, garnituri de etansare defecte, legatura dintra galeria de aspiratie si pompa de injectie infundata.

b) Defecte ale turbosuflantei datorita aspiratiei unor corpuri straine din zona filtrului de aer care genereaza uzura sau distrugerea rotorului compresor.

c) Defecte ale turbosuflantei generate de distrugerea rotorului turbina, datorata unor corpuri straine eliminate din motor prin galeria de evacuare. Acestea pot fi parti din supape, scaune de supape, segmenti rupti, particule arse din galeria de evecuare.

d) De asemenea, acelasi fenomen de uzura poate fi generat si de depuneri de calamina in spatele rotorului turbina. Pierderile de ulei prezentate mai sus pot duce la franarea rotorului turbina si pot produce scaderea turatiei si implicit a presiunii de supraalimentare.

Turbosuflante cu geometrie variabila

O atentie deosebita trebuie acordata intretinerii turbosuflantei cu geometrie variabila, aceasta fiind un amsamblu complex, care are o influenta foarte mare asupra functionarii motorului pe care este montata.

Se recomanda demontarea de pe motoare, verificarea si curatarea turbosuflantelor, la fiecare 100.000 Km.

Pentru turbosuflantele ce echipeaza motoarele IVECO Cursor este recomandata o verificare speciala, intrucat exista din constructie repere care functioneaza la temperaturi ridicate si se uzeaza. Aceasta uzura este normala, insa nesemnalata la timp poate duce la distrugerea turbosuflantei. In aceasta situatie defectele turbosuflantei pot fi semnalate usor prin cresterea consumului de combustibil si functionarea inconstanta a motorului. Aceste defecte sunt de asemenea semnalate la testul motorului pe calculator.

Se recomanda astfel acordarea unei atentii deosebite intretinerii acestui tip de turbosulfante precum si pastrarea unei evidente stricte a verificarilor efectuate.

Informatiile prezentate sunt menite sa faciliteze stabilirea unui diagnostic si a masurilor necesare pentru solutionarea problemelor unei turbosuflante auto.

 Contactati-ne acum!